Bună cititorule !
Sâmbăta mea are un nume OROARE TEAMA NESIGURANȚĂ , nu știu care dintre acestea pot descrie mai exact cele întamplate în clubul din București , COLECTIV , un nume parcă ales pe măsura tragediei petrecute . Ceea ce mă sperie și mai tare este faptul că și eu în seara aceea alesesem să mi-o petrec într-un club , nu acela dar numai ideea în sine mă sperie . Nu am să vă atașez poze pentru ca Facebook-ul e plin de poze care nu sunt tocmai adecvate , nu știu de ce sunt publicate , să trezească conducătorii unei tări ca asta din ”somnul profund ” sau pentru o publicitate inutilă. Nu sunt adepta muzicii rock dar aici nu vorbim de preferințe muzicale , cum le cataloghează unii , de modul de viața al unora ci vorbim de copii unor familii de frați , surori , prieteni , verișori ...aici vorbim de OAMENI!! Puteți să vă pastrați părerile pentru voi ,și să ne mobilizăm în ideea de a ajuta !!! Haideți să donăm sânge și să fim alături de cei ce azi au pierdut o persoană dragă!!
Și pentru că m-a emoționat în mod special o mamă care declara printre lacrimi : ” Ieri aveam o fiică arhitect azi am mai rămas cu o hârtie cu un număr pe ea ” nu mă face decât să-i transmit celui ce deținea acest club următorul mesaj : !!!”Domnule dacă ai și tu copii tine-i acasă nu-i lăsa să meargă în cluburi ca și al tău , pentru că există posibilitatea să-i pierzi , și atunci o să simți și tu ce simt rudele și părinții celor care nu mai sunt printre noi !!!!”
CONDOLEANȚE !!!
Povestea sâmbetei mele :
Nu mă mai sunase , era supărat pe mine pentru că nu i s-a părut adecvat modul în care reacționasem la aflarea veștii despărțirii lor . Mă așez pe parvazul geamului cu vedere spre strada principală și asist la un moment emoționant din viața unor tineri care își declarau iubire .
Ce ironie eu tocmai dădusem cu piciorul persoanei pe care o iubeam fără măcar să-mi dau seama .Vântul adia ușor clătinând frunzele arămii , căzând una cate una conduse spre pământ încet și sigur .
Viața și-a urmat cursul , fiecare zi era la fel tot ce puteam face este să -i ascult vocea la fiecare apel cu privat la care el răspundea . nu cu numărul meu pentru că eram prea orgolioasă , dar îmi era teamă să nu se întoarcă la ea .
Datorită stării mele fiziologice am fost nevoită de să-mi iau un test de sarcină (...) test care s-a dovedit a fi pozitiv . Așteptam un copil cu bărbatul pe care tocmai il alungasem din viața mea , din orgoliu . Nu-mi găsesc liniștea , ce îmi rămâne de facut în această situație ???
Decid să ies afară să mă plimb . să mă liniștesc și să încerc să tratez situația cu mai mult calm ...acesta chiar nu era momentul potrivit , chiar dacă imi doream copii.
Recomandarea muzicală din această sămbătă :
Recomandarea muzicală din această sămbătă :
Rătăcesc pe străzile pe care le știu de o viața și acum îmi par străine , totul se întorsese pe dos într-o secundă . Nu mai aveam lacrimi și nici putere să mai merg dar nici să mă întorc acasă nu puteam ...mă așez pe banca din capătul străzii , până și frunzele arămii mă ocolesc , am rămas singură !
Tot ce-mi mai amintesc este că am leșinat , și m-am trezit acum aici , pe patul de spital lăngă care era el ținându-mă de mână . Era aici cu mine , mă iubea ...era tatăl copilului meu .
Atunci îi șoptesc : ” Îmi pare rău nu am vrut să se întample asta !”. El îmi răspunde zâmbind : ”Îți pare rău că mă faci cel mai fericit bărbat din lume ?”
Speriată duc mâna la burtă și atunci mă ia de mână și îmi spune : !”stai liniștită , vom fi PĂRINȚI ”
Așa că poate vă interesează cum arată povestea noastră astăzi ( dupa 5 ani ) :
Vă mulțumesc !
Voi în ce v-ați costumat de Halloween ?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu